Pentru tratamentul diabetului zaharat se recomanda un regim alimentar compus din legume, fructe, morcovi, pătrunjel verde, mărar, spanac, ţelina, varza albă, sfecla roşie etc.
De asemenea se recomandă:
Frunze de anghinare (Folium Cynarae) - Infuzie din 1 linguriţă de frunze la o cană de apă. Se folosesc în cure de 20-30 zile, cu pauze egale cu durata curei. Se consuma câte 2-3 căni pe zi.
Frunze de afin (Folium Myrtilli) - Infuzie din 1 lingura de frunze la o cană de apă, consumându-se 2 căni pe zi. Sunt printre cele mai eficiente produse în combaterea diabetului zaharat, acţiunea hipoglicemiantă datorându-se neomyrtilinei denumită şi  «insulina vegetală ». De menţionat că efectul curativ al frunzelor de afin depinde foarte mult de perioada de recoltare a acestora, mai precis ele trebuie să fie culese doar înainte de coacerea fructelor.
Frunze de salvie (Folium Salviae) - Infuzie din 1 linguriţa sau o linguriţă şi jumătate de frunze la o cană de apă. Se consuma 2-3 căni pe zi.
Rădăcină de brusture (Radix Bardanae) - Infuzie din o lingură de frunze la o cană de apă. Se consuma 2-3 căni pe zi.
Ciumarea (Herba Galegae officinalis) - Infuzie de 2 linguriţe de plantă la o cană de apă consumându-se 2-3 căni pe zi.
Frunzele de nuc diminuează setea şi glicozuria. Se administrează sub formă de infuzie din 20 g la un litru apă. Se beau 3-4 căni pe zi.
Rădăcinile de cicoare se prepară sub formă de infuzie şi se consuma câte 2 căni pe zi fiind un zarzavat excelent pentru diabetici.
Tulpini de păpădie consumate proaspete câte 5-6 pe zi, precum şi cura cu salata din frunze de păpădie, timp de 21 de zile (în luna mai putându-se consuma câte 10-15 tulpini pe zi).
De asemenea pentru tratamentul diabetului zaharat se recomandă şi consumul de ţelina, sucul obţinut din castraveţii, praz, morcovi proaspeţi, ceapă şi usturoi.
Pentru diabet zaharat din punct de vedere alimentar trebuie ţinut cont de următoarele:
Alimente recomandate sau permise: carne, peste, ouă, unt, untdelemn, brânzeturi legume (conopida, roşii, fasole verde, varză), morcovi, ţelina, ceapă, praz, mazăre verde, pâine, paste făinoase.
Alimente interzise: prăjituri, dulciuri, vin roşu sau dulce, smochine, stafide, bere, must, ciocolată, băuturi alcoolice, îngheţată, prune.
Reţetă pentru diabetici
Se iau 500 g de praz, se taie mărunt şi se toarnă 700 ml de vin alb, lăsându-se acoperit timp de 24 de ore, după care se filtrează amestecul. Lichidul obţinut se consuma dimineaţa şi seara, câte o gură.
[ sursa: tratamente-naturiste.info ]
Clasificare diabet
Organizaţia Mondială a Sănătăţii recunoaște trei forme principale de diabet zaharat : tipul 1, tipul 2 și gestațional (de sarcină). Cele mai frecvente forme sunt diabetul zaharat tip 1 și diabetul zaharat tip 2. Termenul diabet zaharat tip 1 a înlocuit mai mulți termeni vechi cum ar fi diabet juvenil și diabet insulino-dependent. La fel, termenul diabet zaharat tip 2 a înlocuit denumiri vechi, printre care și diabet insulino-independent (non insulino-dependent).
Diabetul zaharat tip 1
Diabetul zaharat tip 1 se caracterizează prin distrugerea celulelor beta pancreatice producătoare de insulină din insulele Langerhans din pancreas, care conduce la un deficit de insulină. Principala cauză este o reacție autoimună mediată de limfocitele T. Diabetul zaharat tip 1 reprezintă aproximativ 10% din cazurile de diabet zaharat din Europa și America de Nord. Majoritatea pacienților prezintă debutul în plină sănătate, frecvent la vârsta copilăriei (deși poate să apară la orice vârstă). Sensibilitatea la insulină este normală mai ales în stadiile incipiente.
Hormonul numit insulina permite celulelor corpului să utilizeze glucoza ca sursă de energie. Cand secreția de insulină este insuficientă sau când insulina nu-și îndeplinește rolul în organism, afecțiunea se numește diabet zaharat. Diabetul poate fi ținut sub control printr-o supraveghere atentă a dietei și a greutății și prin exerciții fizice, ca supliment a tratamentului medical.
Prin digestie, unele alimente cu carbohidrați sunt transformate în zahăr mai repede decat altele. Acestea au un indice glicemic mai înalt. Diabeticii ar trebui sa opteze pentru alimentele care se digeră mai lent. Un aport de grăsimi și proteine poate să scadă indicele glicemic al unei mese. Consultați dieteticianul sau medicul înainte de a vă modifica dieta.
Alimente cu indice glicemic foarte scăzut: legume verzi, fasole boabe, alune, brânză, unt, soia, linte, pește, ouă, crustacee, orz, carne, fructe ;
Indice glicemic scăzut: fasole la cuptor, mazăre, naut, fasole neagră, cartofi dulci, nuci, porumb dulce, mere, portocale, struguri, iaurt, pere, pâine de secară, paste, fulgi de ovaz ;
Indice glicemic moderat: pepene roșu, sfeclă, banane, stafide, pâine albă și integrală, biscuiți din secară, mussli, orez, zahăr cristalizat ;
Indice glicemic foarte înalt: miere, orez expandat, fulgi de porumb, prăjituri din orez, morcovi, baghetă, păstârnac, cartofi.
Tipul 1 necesită tratamentul cu insulină prin injecție, sau, mai nou, inhalare.
Diabetul zaharat tip 2
Diabetul zaharat tip 2 se datorează rezistenței crescute la insulină a țesuturilor, însoțită de scăderea secreției de insulină. Lipsa de răspuns la insulină a țesuturilor se datorează cel mai probabil modificării receptorului pentru insulină de pe membrana celulară.
Tipul 2 este tratat cu medicație o lungă perioadă, el necesitând aportul extern de insulină doar din momentul în care tratamentul oral nu mai este eficient în controlul concetrației glucozei sanguine (tipul 2 este caracterizat printr-o insulinemie ridicată (ca efect compensatoriu), fapt care duce, în timp, la epuizarea capacității endogene de secreție; noile medicamente orale care ridică sensibilitatea celulelor la insulină au tendința să protejeze funcția de secreție, în contrast cu cele care dimpotrivă, își bazează acțiunea pe stimularea acesteia).
Factori care pot cauza diabetul tip 2 includ: regimul sedentar de viață și abundența calorică a dietei moderne, fapt concertizat în obezitate sau măcar indici ai masei corporale ridicați, fumatul de tutun, o mărire a nivelului de colesterol, tensiune (presiunea) arterială înaltă.
[modificare] Complicații
Toate tipurile de diabet au simptome și complicații similare. Hiperglicemia poate duce la deshidratare și cetoacidoză. Complicațiile de termen lung sunt de ordin vascular și neurologic. Problemele vasculare sunt de 2 tipuri: macrovasculare și microvasculare; cele macrovasculare sunt reprezentate de maladia cardiovasculară (infarct, angină) și accidentul vascular cerebral (AVC); problemele microvasculare sunt nefropatia diabetică, gravă maladie renală și retinopatia diabetică (problemă care constă într-o alterare continuă și uneori brutală a retinei, fapt care poate conduce la orbire. Tot de natură microvasculară este și impotență provocată de diabetul necontrolat, ca și o parte dintre problemele piciorului diabetic, care se manifestă printr-o lentoare a vindecării plăgilor pe extremități, infecții repetate și dificil de tratat, gangrenă cu risc de amputare, etc. O altă categorie de complicații tardive ale diabetului sunt cele de ordin neurologic, anume neuropatia diabetică. Aceasta se manifestă prin pierderea senzației, simțului, în membrele inferioare (picioare) și dureri neuropatice (senzații de durere, arsură, în picioare, fără cauze imediate externe).
| < Anterior |
|---|
