Bodymassage Reflexology and Healing

Lamaile constituie o sursa importanta de vitamina C, vitamina B, calciu, fosfor, magneziu, proteine si hidrati de carbon, de aceea daca vei consuma dimineata sucul de lamaie, efectele benefice asupra starii tale de sanatate vor fi si mai puternice. Lamaia combate eficient simptomele racelii, dar te poate ajuta sa tratezi si alte afectiuni precum constipatia, infectiile urinare, varicele, etc. Datorita continutului sau de potasiu si magneziu, lamaia relaxeaza arterele si usureaza circulatia sangelui. Deoarece contine, de asemeni si flavonoide( bune pentru sanatatea arterelor ), lamaile ajuta la imbunatatirea hipertensiunii arteriale. Sucul de lamaie are un usor efect alcalin care este benefic pentru tractul urinar. Lamaia poate actiona si ca tonic asupra venelor deoarece are efect anti-inflamator si intareste peretii vaselor. In acest sens, se maseaza picioarele cu un amestec din 2 picaturi de suc de lamaie, 2 picaturi de ulei de lavanda, 3 picaturi ulei de chiparos si 2 picaturi de ulei de migdale. Sucul de lamaie este de asemeni benefic pentru o digestie buna si pentru calmarea arsurilor stomacale. In acest sens, amesteca o lingura de suc de lamaie cu un pahar cu apa calda si consuma-l zilnic dupa masa. Uleiul esential de lamaie este un

Indicele de masă corporală (IMC) (în engleză Body mass index, sau BMI) este un indicator statistic a masei unei persoane raportată la înălțimea persoanei respective. Prin urmare, este utilă numai pentru măsurarea unei populații și nu este folosită pentru a pune diagnosticul asupra unei singure persoane. A fost inventată între anii 1830 și 1850 ce către belgianul Adolphe Quetelet în timpul dezvoltării "fizicii sociale". O metodă foarte bună pentru verificarea stării de sănătate este evaluarea periodică a indicelul de masă corporală (IMC).
 IMC este o măsură care poate indica dacă o persoană are o greutate sanatoasă pentru înălțimea sa. Practic nu contează neapărat forma corpului deoarece greutatea optimă este calculată pentru o înălțime în mod particular.

Înainte de toate trebuie să ştim că nu putem să eliminăm toţi viruşii din preajma copiilor chiar dacă urmăm toate regulile de igienă. Încetul cu încetul, copiii îşi consolidează imunitatea luptând cu o serie de microbi, viruşi şi alte organisme. De aceea mulţi pediatri considera normal pentru un copil 6-8 răceli, accese de gripă sau infecţii ale urechii pe an.
În lupta cu toate aceste ameninţări îşi intra în rol sistemul imunitar al celui mic. Acesta poate fi pus sub o mai mare presiuni în situaţii precum:

Există o serie de mituri, prezentate de regulă drept date ştiinţifice, despre obiceiurile proaste care ne pot îmbolnăvi. Multe dintre ele persistă deşi sunt mereu contrazise de cercetările făcute de oamenii de ştiinţă. Iată câteva mituri:

1. Zahărul îi face pe copii hiperactivi
Majoritatea cercetărilor ştiinţifice pe acest subiect demonstrează că nu există nicio legătură între consumul de zahăr şi hiperactivitate. Studiile care s-au făcut asupra unor copii care consumau diverse cantităţi de zahăr în regimul lor zilnic nu au indicat că ar avea un comportament diferit. Mai mult, consumul de zahăr nu influenţează nici măcar comportamentul copiilor care suferă de sindromul de deficit de atenţie şi hiperactivitate.

Gripă este o boală respiratorie acută, determinată de virusuri. Ea poate fi uşor confundată cu alte tipuri de infecţii virale respiratorii.
Dar gripă spre deosebire de celelalte viroze respiratorii, este însoţită frecvent de febră ridicată, prezenta chiar la debutul bolii, împreună cu starea de rău general.

Bolnavul de gripă prezintă cefalee, dureri la mişcarea globilor oculari, dureri musculare generalizate, febră, frison, dificultate la înghiţire, dureri în gât, secreţii nazale, tuse.
Transmiterea gripei se face pe cale respiratorie. Virusul este prezent în secreţiile eliminate prin strănut şi tuse. Inhalarea acestor particule de secreţii determina boala.

Răceală este cea mai cunoscută şi mai comună boală, ale cărei semne sunt recunoscute cu uşurinţă de fiecare.
Ea se manifesta prin: dureri de gât sau înroşirea acestuia, dureri de cap şi febră, înfundarea naşului său scurgerea de secreţii nazale, strănut, respiraţie dificilă pe nas şi uneori febră. Ele apar la 2-3 zile de la infecţie şi durează între 2 şi 14 zile, peste două treimi din bolnavi vindecându-se în cel mult o săptămână.
În cazul în care simptomele persistă mai mult de două săptămâni, înseamnă că aceasta este mai mult decât consecinţă unei răceli, ea poate fi consecinţa unei alergii.

Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile a înregistrat, în perioada 7-13 noiembrie, 90.647 de cazuri de infecţii respiratorii acute, cu 7,7 la sută mai mare faţă de săptămâna precedentă, la nivel naţional nefiind confirmat în laborator niciun caz de gripă, informează MS.

Numărul total de infecţii respiratorii acute a fost de 90.647, în uşoară creştere, cu 7,7 la sută faţă de săptămâna precedentă, conform raportului Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile. În plus, în România nu a fost înregistrat niciun caz de gripă confirmat în laborator.